Isus Lumina din noi

      Dumnezeu trimite oamenii Săi ca prin ei să răspândească lumina. Totuşi pentru aceia care vor să doarmă, lumina îi oboseşte şi vor să o stingă. Pentru aceia pe care îi deranjează lumina şi vor să doarmă, eu le urez somn uşor şi le spun să aibă grijă ca somnul lor să nu fie unul veşnic. Pentru cei care îşi doresc mai multă lumină decât au în prezent deoarece s-au trezit din somnul lor şi au început să vadă că administratorii clădirilor numite, în mod greşit, biserici fac economie de energie spirituală şi o distribuie cu mare zgârcenie şi numai dacă este şi în folosul lor, eu le-am pregătit o fereastră pe situl www.bisericaspiritualaunica.com, prin acea că am eliminat o porţiune din zidul simbolic, care stătea în calea privirii lor. Isus este Lumina lumii şi oricine are această Lumină în sine însuşi, nu stă pe întuneric nici în noaptea cea mai adâncă. Bisericile instituţionale sting Lumina, căci îi orbeşte şi îi împiedică să doarmă pe funcţionarii lor. Ele dau lumina cu lumânarea, pentru că la flacăra ei plăpândă nu se vede ce se întâmplă exact în instituţiile lor. Atunci când un om primeşte adevărata Lumină a lui Dumnezeu, pe Isus, se luminează propriul drum în lume şi îi luminează şi pe ceilalţi. Când Dumnezeu locuieşte în noi, nu mai primim ordine din afară şi nici nu ne mai supunem instituţiilor bisericeşti. Ascultăm numai de conştiinţa noastră, căci ea este forma pe care Dumnezeu o ia în noi. Dumnezeu se întrupează în om în sensul că El, care este Duh, locuieşte în noi. Omul nu mai este un rob, ci prietenul şi copilul lui Dumnezeu şi fratele sau sora lui Isus. Când omul se ridică pe culmile înalte ale spiritualităţii nu doreşte să mai coboare de acolo, căci acolo a găsit frumuseţea, deci refuză păcatul, care încearcă să îl aducă din nou la poalele muntelui. Cine ar renunţa să fie ca şi Dumnezeu, după chipul şi asemănarea Lui şi ar prefera să fie un om muritor, dacă ar fi convins că acest lucru este posibil? Negreşit aceasta este o reală posibilitate. Nimeni însă nu ar fi fericit într-o colivie de aur. De aceea, Dumnezeu nu este o limită pentru noi, ci este libertatea infinită, adică infinitul care locuieşte în noi. Libertatea este o realitate numai atunci când singurele constrângeri la care suntem supuşi sunt cele din interiorul nostru. Dacă Dumnezeu locuieşte în noi, aceeaşi Lumină ne luminează din interior pe toţi şi suntem liberi să traversăm la nesfârşit, oceanul infinit de lumină.